Cum influențează densitatea unui cartier starea de bine a locuitorilor săi
În ziua de azi trăim într-o lume aglomerată, care aduce oamenii împreună tot mai des și îi determină să trăiască în comuniune, să se accepte și să găsească moduri în care pot găsi lucruri care îi leagă. Spațiile și mediile în care locuim ori ne desfășurăm activitatea ne influențează stilul de viață și felul în care gândim, dar și comportamentul și motivația de a acționa. Astfel, cunoscând aceste lucruri, ne vom alege mai atent locul în care vom trăi, aici fiind importante în egală măsură atât locuința, cât și cartierul din care aceasta face parte.
De ce e important spațiul personal
În cartea sa, Social Psychology: Theories, Research, and Applications, Robert S. Feldman identifică trei modele care explică de ce avem nevoie de spațiul nostru personal. Primul, supraîncărcarea (overload model) se bazează pe ideea că, atunci când ceilalți sunt foarte aproape de noi, vocile lor par mai puternice, le putem observa mai bine chipurile, semnele distinctive și trăsăturile. Prin urmare, suntem suprastimulați senzorial cu informații ce trebuie procesate cognitiv. Studiul confirmă faptul că invazia spațiului personal este legată de creșterea stresului fiziologic, pe care îl putem ține sub control dacă respectăm nevoia noastră corporală de a ne delimita propriul spațiu personal, dar și pe al celorlalți.
Pe de altă parte, spațiul personal ne ajută să ne simțim în siguranță, ne protejează de potențialele pericole, de stimulii stresanți nedoriți, care pot fi prezenți atunci când alți oameni se apropie de noi. Astfel, întreținerea spațiului personal prin menținerea distanței, dar și libera alegere asupra cui permitem sau nu să intre în el, ne vor ajuta să ne reglăm nivelul de stres în această privință.
Cel de-al treilea model identificat se referă la spațiul personal cu funcție de canal de comunicare, întrucât spațiile noastre personale comunică despre natura relațiilor noastre. Acest model este legat de alte comportamente nonverbale, precum contactul vizual și orientarea corpului și el ajută la controlul tipului de mesaj pe care noi dorim să-l comunicăm celor cu care interacționăm.
Prin urmare, spațiul personal joacă un rol foarte important în relațiile cu ceilalți, fapt ce va influența considerabil starea noastră de bine și felul în care ne raportăm la comunitatea din care facem parte, precum și la spațiile conținute de aceasta în mediul din imediata apropiere. El este un factor de care vom ține cont atunci când ne raportăm la densitatea urbană și la felul în care aceasta ne afectează la nivel social și personal, în general.
Cum ne adaptăm modul de viață la densitatea existentă
Există multe argumente pentru creșterea densității, dar în contextul actual al încălzirii globale, al urbanizării rapide și al resurselor tot mai reduse ale planetei, este necesar să învățăm să utilizăm infrastructura existentă mai eficient. În acest fel, vom folosi mai bine resursele pe care le avem – mai exact, spațiul disponibil – și vom obține randament optim cu ceea ce construim.
Densitatea mai mare luată ca atare nu ne va oferi vieți mai bune, pentru că niciun beneficiu real nu vine din înghesuirea oamenilor, doar pentru că e mai eficient din punct de vedere spațial. Adevărata calitate urbană provine din densitatea și diversitatea de tipuri de clădiri și utilizări în același loc. Astfel, chiar și cei care au viziuni diferite ori se află pe poziții contradictorii pot coexista și se pot bucura de avantajele co-locuirii, atâta vreme cât sunt cuprinși într-un cadru urban ce le permite să fie vecini buni unii cu alții.
Tocmai de aceea, orașul trebuie să creeze împrejurări favorabile prin care locuitorii lui să se bucure că trăiesc laolaltă și să prețuiască viața împreună.
Cum obținem densitatea unui cartier optimă în așezările urbane
Dacă vom folosi tipologii de construite diferite, cu spații care să îndeplinească cât mai multe funcții, vom obține o altă viziune asupra locuirii urbane. De altfel, toate studiile arată că la înălțime mică și medie clădirile funcționează în mod constant surprinzător de bine, demonstrând că nu e neapărat nevoie de o înălțime mai mare pentru a obține densitate mai mare.
Stilul de viață pe care urbanul îl inspiră ne atrage și ne dă deschidere către toate facilitățile unei vieți moderne, care sunt la doar o scurtă plimbare în josul blocului. Densitatea mare a orașelor este creată tocmai pentru că oamenii se lasă atrași de confortul de a le avea pe toate în proximitatea casei lor. Ei devin, practic, capabili să facă compromisuri cu privire la spațiul lor personal, acceptându-i pe ceilalți în imediata lor apropiere, ca parte firească a existenței lor.
Cu toate acestea, puțini dintre noi știm să punem sub semnul întrebării sau să evaluăm consecințele sociale sau ecologice ale diferitelor forme construite. Trebuie să ne întrebăm cum reușește forma construită să susțină viața de zi cu zi și să măsurăm corect succesul formei urbane. Acesta se face în funcție de calitatea vieții pe care o asigură locuitorilor, dar și în funcție de reziliența și adaptabilitatea ei la schimbările constante din societate, mediu și economie.
Ar trebui să fim mult mai atenți la relațiile pe care o anumită formă construită le generează cu mediul înconjurător și să vedem cât de bine pot să conecteze oamenii la resursele fizice ale orașului, oferindu-le acces la funcțiunile utile, la lucruri și la locuri. Mai mult, să observăm dacă oamenilor le este ușor să se conecteze cu mediul înconjurător, pentru ca ei să trăiască în armonie cu vremea. Și, nu în ultimul rând, să cercetăm cât le este de facil să se conecteze unii cu alții și dacă orașul le oferă aceste ocazii pentru întâlniri plăcute și oportunități sociale. În cazul în care putem obține o combinație fericită a acestor aspecte, vom vedea că densitatea unui cartier va genera armonie la nivelul satisfacției asupra locuirii, desfășurărilor activităților zilnice și interacțiunilor sociale.
Prin urmare, o zonă locuibilă, rezilientă și dinamică, cu densitate mare, ar trebui să aibă: o diversitate de forme construite și spații exterioare, flexibilitate, scară umană, accesibilitate la pas, un sentiment de control și identitate, un microclimat plăcut, o amprentă de carbon mai mică și o biodiversitate mai mare. Toate acestea se regăsesc în cartierele h4l: acestea sunt spații în care s-a construit mult mai puțin decât ar fi fost indicat de tipologiile urbanistice de gen, pentru ca oamenii să se bucure de spațiul lor personal, de locuințele lor și de încadrarea acestora în cartiere primitoare, armonioase și atent construite.
Acest articol există și în limba engleză aici – How does a neighborhood density influence its residents’ well-being